Chestiunea violului în spaţiul românesc

Violul este o problemă etică atât de finuţă, încât româncele au făcut un obicei din a se feri să raporteze cazuri din astea la poliţie. Au totuşi un argument solid, anume faptul că autorităţile nu iau măsuri satisfăcătoare. De fapt, autorităţile nu prea iau măsuri în general…

Probabil că oamenii se tem de faptul că la americani Jennifer poate să-l bage pe Jason de nevinovat în pârnaie câţiva ani grei cu o declaraţie falsă şi n-am vrea să ne asumăm riscul ăsta în România, nu-i aşa? Nici măcar când femeia se afişează bătută la secţie să depună plângerea. Adică, na, ar putea fi doar o bătaie uşoară şi femeia s-a învineţit repede că e sensibilă din fire, astea-s la ordinea zilei, pentru ce să acuzăm sărmanul om de o chestiune atât de vagă precum violul?

Cert e că avem soluţii multe şi slăbuţe în chestiunea violului. Cu atât mai mult aici, unde justiţia nu este de partea victimei. Şi să nu credeţi că este vorba doar de femei. La bărbaţi este cu atât mai tragic că râd şi curcile de ei dacă raportează un viol sau un abuz. Vă mai amintiţi cazul taximetristului violat de gagica aia super-sexy care avea probleme cu capul? Situaţia în sine a fost un adevărat hit mediatic la vremea ei, cu multe bancuri şi emisiuni de doi lei fabricate pe bandă rulantă pe subiect.

O părere ar fi că trebuie să ne educăm băieţeii să nu violeze femei în loc să educăm femeile să se apere şi să-şi ia măsuri.

Dacă sistemul nostru de învăţământ dă atâţia analfabeţi, ce ne face să credem că o dogmă anti-viol ar avea mai mult succes în a elimina cazurile de viol? Orice părinte aşezat îi explică deja plodului că nu-i bine să iei cu forţa şi că trebuie să faci măi-măi la fată. Bla, bla, ştiţi voi…

Eu nu-s contra musai, dar hai totuşi să le facem pe amândouă! Doar în caz de.

O altă părere ar fi că femeile n-ar trebui să umble singure noaptea, ci în grupuri. Sau n-ar trebui să umble noaptea în general.

Mai sunt cazuri în care femeia se trezeşte noaptea pe străzi. Fie că n-a vrut s-o conducă gagiu-su acasă şi ea n-avea bani de taxi şi trebuia să fie acasă la ora X, fie o urgenţă, o despărţire, o amică în criză, pot să enumăr sute de potenţiale situaţii pentru care femeia s-ar afla pe stradă noaptea. Asta e, se întâmplă.

Umblatul în grupuri e şi mai naşpa. Din experienţă vă zic că-mi stârneşte emoţii crunte ideea de a avea grijă şi de alte fete dacă un grup de băieţi ne acostează. Gândeşte-te că tu eşti bărbatul şi eşti cu nevastă-ta. Vă atacă unul pe stradă cu un cuţit, dar nu te ia pe tine de gât, ci pe nevastă-ta, că ea e veriga slabă. Cam în genul ăsta de situaţii sunt şi fetele care migrează nopţile în cireadă. Orice boschetar poate să-şi dea seama după o privire care e cea mai fragilă pisicuţă din grup. Dacă te-a intimidat, deja eşti jefuit pe jumătate.

A treia părere ar fi: „Puie Monta că de asta n-avem noi lucruri frumoase.”

Unii pur şi simplu dau vina pe sistemul politic pentru tot ce se întâmplă. O gagică x a fost violată în oraşul y de către nişte băieţi a, b, c. Băieţii sunt în anchetă de n ani şi probabil or să scape. Puie monta? Nu.

Fenomenul de corupţie e ceva complex şi bine împământat la noi în ţară. E ca un lanţ, nu ţine dacă verigile nu se pot lega între ele. Şi se leagă, de la poliţaii leneşi din sate care preferă să-şi doarmă tura decât să ancheteze un caz, până la tanti judecătoare şefă a cărui nepot a violat-o pe una. Corupţia nu e doar şpăguială şi furt. DEX-ul zice:

CORÚPȚIE, corupții, s. f. 1. Abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [Var.: (înv.) corupțiúne s. f.] – Din fr.corruption, lat. corruptio, -onis.

Păi bun, ai criticat păreri, dar n-ai dat soluţii…

Nu cred că există soluţie absolut viabilă când vine vorba de problema violului în România. Ideea este să ai grijă de tine ca să n-ajungi până la poliţie sau în instanţă, că de acolo faptu-i consumat.

Învaţă să te aperi, circulă mai puţin singură, mai puţin noaptea, antrenează-ţi mintea să acţioneze repede în condiţii de stres, ai grijă să nu te faci praştie dacă ştii că mergi pe jos acasă. Evită în general să pari o ţintă sigură. Frica se simte uşor.

În concluzie,

Orice se poate întâmpla. Şi se întâmplă de toate. Tâlhăria se întâmplă, violul se întâmplă, oamenii sunt răi şi asta este. Fie că ne convine sau nu, trebuie să ne asumăm posibilităţile astea şi să acţionăm în consecinţă.  Dacă eşti o pisi care nu ştie să-şi poarte de grijă în limita genului ăstuia de normal în care trăim, atunci meriţi să stai în casă noaptea. Sau chiar şi ziua. Ce, credeaţi că asalturile astea se întâmplă doar în beznă?

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s